În ultimii ani devine tot mai renumită practica postului intermitent, dar suntem siguri că putem face asta și în perioadele în care facem sport?
Putem vorbi mult despre potențialele beneficii pe care le poate avea postul intermitent asupra sănătății și echilibrului fizic, beneficii demonstrate, dar rămâne un dubiu dacă postul intermitent se poate aplica pentru timp îndelungat, în special în era în care dispunem de toate bunurile alimentare de care avem nevoie, spre deosebire de ceea ce experimentau strămoșii noștri.
Limitele postului intermitent nu sunt încă foarte bine cunoscute, în special atunci când vorbim de faptul că această practică alimentară este destul de răspândită și în rândul sportivilor, deși nu întotdeauna e potrivită.
De ce?
Deoarece nu permite întotdeauna obținerea unei performanțe maxime atât fizice cât și mentale.
Un sportiv, amatorial sau de performanță se antrenează frecvent și utilizează energia nu doar în aceste circumstanțe ci și atunci când merge la cumpărături, când lucrează, când se plimbă, deci în orice activitate care consumă energie.
Logica și evidența medicală spun că, dacă se abordează un antrenament în post și dacă s-au desfășurat în precedență activități care necesită energie, se ajunge la un rezultat nefavorabil din punct de vedere energetic, în special la începutul activității fizice, a antrenamentului.
Cum se face postul intermitent?
Protocoalele postului intermitent prevăd de la 16 la 36 de ore de post continuu, arc de timp în care, trăind în mod normal activitățile zilei, se consumă o mare parte din rezervele de glicogen, adică zaharurile pe care organismul nostru le pune deoparte pentru urgențe.
Imaginează-ți că te pregătești de o oră de tenis sau fitness la ora 19, după ce ai terminat treaba și că ultima ta masă a fost micul dejun cu o zi înainte. Ora ta de tenis necesită de o bună parte din energia provenită din glicogen, iar tu ai avea o carență în această privință, rezultatul fiind o prestație atletică slabă.
Postul intermitent nu este potrivit nici pentru persoanele care merg la sală sau fac sporturi de forță deoarece, deși se spune că postul intermitent – ca bună metodă de slăbire – nu afectează masa musculară, cu siguranță nu ajută la dezvoltarea și întărirea acesteia, cu toate că, în timpul unui post prelungit se observă o creștere a hormonului de creștere (GH).
În alergarea de rezistență se pot observa avantaje, în special atunci când e vorba de pregătire pentru un semimaraton sau maraton, în care e fundamentală o utilizare energetică a grăsimilor, utilizare îmbunătățită de deficitul de glicogen. Totuși, în toate acest caz se poate recomanda ca antrenamentul să aibă loc dimineața, sărind peste micul dejun și fără a fi consumat carbohidrați la cină cu o seară înainte.
O altă situație în care se pot avea beneficii majore este cea în care atletul trebuie să piardă rapid din masa lipidică. Poate aplica această tehnică știind că în acele zile prestația atletică va fi mai slabă.
Sport și post intermitent?
Această practică alimentară rămâne legată de dorința și nevoia de a pierde în greutate. Corpul, în perioadele de abstinență alimentară, după ce consumă depozitul de zaharuri utilizează grăsimile acumulate ca sursă de energie pentru a duce la bun sfârșit activitățile zilnice.
Recent s-au observat efecte benefice asupra sistemului cardiovascular, printre care și reducerea presiunii sanguine și a frecvenței cardiace, factori importanți în reducerea riscului de boli cronice ca diabetul și boli cardiovasculare.
Cert este că postul intermitent este încă intens studiat pentru a defini toate elementele pro și contro, dar în ziua de astăzi nutriționiștii recomandă evitarea acestei practici în cazul sportivilor care vor să obțină rezultate maxime din orice antrenament.
Tu ai încercat vreodată postul intermitent?