Coronavirus: cum să gestionezi anxietatea, frica și izolarea socială

Ce emoții pot apărea în timpul pandemiei?

Plecăm de la premisa clară că ființele umane, deși se străduiesc să fie raționale bazându-se pe logică, sunt profund psiho-logice și, prin urmare, emoțiile joacă un rol fundamental, distorsionând cele mai atent gândite și planificate alegeri.

Una dintre cele mai tipice reacții în aceste cazuri este aceea de a experimenta frica, emoția primară, fundamentală pentru apărarea și supraviețuirea speciei. Dacă nu am experimenta acest sentiment nu am fi capabili să ne salvăm de pericole.

Așadar, este binevenit să percepem frica pentru că acest lucru ne activează, dar dacă nu o putem gestiona, în cazul de față percepând coronavirusul ca pe un prădător de neoprit, periculos, riscăm să implementăm comportamente impulsive, frenetice și iraționale. Genul acesta de reacție avea un sens pentru oamenii peșterilor, însă acum se poate dovedi contraproductiv.

În momente de genul acesta se poate instaura o panică sau anxietate generală, astfel încât un pericol limitat devine de neoprit prin perceperea fiecărei situații drept riscante și alarmante.

Nu suntem făcuți să rezistăm prea mult timp situațiilor de alertă sau tensiune.

În trecut, acestea erau rezolvate prin atac (dacă prădătorul era mai puțin puternic decât noi) sau evadare din situația periculoasă.

În timpurile moderne se întâmplă frecvent să rămânem în situații stresante prea mult timp. Drept urmare, unii subiecți dezvoltă o ipohondrie, adică o tendință de îngrijorare excesivă pentru starea de sănătate a propriei persoane. Acele persoane percep, în situația actuală, fiecare mic simptom ca un semnal cert de infecție cu coronavirus.

Cum să menți un comportament corect?

O doză limitată de teamă și alertă sunt necesare, chiar fundamentale pentru a putea funcționa în noile condiții sociale. Urmarea indicațiilor clare și prețioase ale autorităților necesită un minim de activare și concentrare.

Ne aflăm într-o situație foarte particulară din punct de vedere psihologic. De obicei ni se cere să facem ceva, în timp ce în acest caz, mai ales după eliberarea decretelor militare și a inițierii mișcării #STAIACASĂ, ni s-a solicitat, chiar impus, să NU FACEM (nu ieșiți, nu vă mișcați, nu întâlniți oameni, etc.).

Drept urmare, am ajuns să întrerupem toate obiceiurile liniștitoare și reconfortante, fiind obligați să ne desfăișurăm viața într-un spațiu limitat și având contact permanent cu persoane cu care, în mod normal, interacționam în doze destul de mici. 

După o fază inițială de dezorientare, datorată faptului că situația nu părea să fie de durată, acum este necesar să trecem la o fază de reorganizare a zilei.

În special cei care lucrează acasă trebuie să creeze o nouă structură a programelor și activităților.

Majoritatea persoanelor ajung într-o fază de stand-by, așteptând ziua în care situația va reveni la normal, fără a conștientiza faptul că această revenire va fi treptată, nu imediată.

Prin urmare, este important să vă organizați programul, având ore foarte clar stabilite pentru fiecare activitate (timp pentru job, pentru igienă, pentru mese, pentru petreceri, pentru pasiuni, pentru relații).

Dacă o zi se desfășoară prea haotic, cei mici sunt cei care suferă cel mai mult pentru că înțeleg cel mai puțin situația actuală.

De asemenea, spațiile au o importanță proprie: pentru cei care au fost obișnuiți să se deconecteze, să părăsească casa și să fie puțin singuri, este important să identifice „spațiile de siguranță” din casă, unde pot petrece timp singuri, pentru a reveni mai încărcați la ceilalți membri ai familiei.

Curios este cazul cuplurilor, care pot găsi în casă spații noi pentru a fi împreună, dar care manifestă mai accentuat și situațiile stresante din cauza apropierii excesive și a absenței momentelor de detașare adevărată.

Această oportunitate este importantă pentru ca cuplul să reflecte asupra dinamicii dintre cei doi. Așadar, acele cuplurile care petreceau foarte mult timp împreună fie vor fi întărite, dacă știu să se adapteze la schimbare, fie vor observa o acutizare a problemelor pre-existente.

Contrar așteptărilor, faptul că petrecem mai mult timp împreună nu este întotdeauna pozitiv pentru dinamica relației. Poetul Seneca a spus deja acest lucru în „De vita beata”, cât de plăcut este pentru om să alterneze cu o anumită frecvență momentele de companie și momentele de singurătate.

Ce emoții trebuie să învăți să gestionezi?

Limita dintre o activare funcțională (eustres sau stres pozitiv) și un exces de alertă cu comportamente puțin lucide și contraproductive (stres sau stres negativ) este subțire.

Important este să înțelegem „cine controlează ceea ce facem”.

Exact ca în dependențe: încă mai reușesc să controlez și aleg ce să fac sau implementez comportamente urmând masele de oameni care fac exact ceea ce ar trebui evitat în mod rațional?

De exemplu: nicio autoritate sanitară nu a sfătuit populația să aglomereze supermarketurile pentru a se aproviziona obsesiv cu alimente, totuși această „psihoză” s-a extins ducând la multiple efecte negative, cum ar fi concentrarea mai multor persoane în spații închise, cu posibilitatea răspândirii virusului sau făcând ca anumite alimente să lipsească de pe rafturile supermarketurilor.

Un alt exemplu este cursa nebună a cumpărării măștilor. O alegere ilogică, dar emotivă.

Rezultatul final a fost că măștile au ajuns în special la persoanele sănătoase (pentru care sunt mai puțin indicate), lipsind la cei bolnavi, care ar fi putut limita răspândirea virusului cu ajutorul măștilor.

Cum putem gestiona anxietatea?

Nu este necesară anticiparea situațiilor și implementarea unui comportament irațional și contraproductiv. Mai bine abordăm serios problema: autoritățile noastre de sănătate, care au luat problema în serios de la bun început, au instituit câteva reguli clare și simple de urmat.

De câte ori te-ai întrebat serios „Urmez eu întotdeauna normele de siguranță impuse de autorități?” cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii gurii și a ochilor dacă nu ai mâinile igienizate, respectarea izolării sau a carantinei etc.

Cum să gestionezi starea de izolare și singurătate?

Perioadele de carantină te obligă să încetezi obiceiurile zilnice, creând uneori o stare de dezorientare temporară. Cu toate acestea, poți profita de ocazie pentru a investi timpul tău în activități noi sau în acele activități pentru care, în ciuda dorinței tale, nu ai găsit timpul necesar înainte.

De la unii pacienți am aflat de proiecte reluate, cărți citite până la sfârșit, persoane contactate după mai mult timp. În unele situații, carantina forțată s-a dovedit pozitivă pentru a finaliza sau relua lucruri importante ce fuseseră suspendate.

În mod clar, multe din tehnologiile uneori criticate, în special social media, sunt foarte utile în acest moment și ne-au permis să evităm sentimentul de izolare și singurătate. Totuși, aveți grijă să nu exagerați cu social media. Creează dependență și izolează.

Suntem siguri că, fără social media, multe familii au putut experimenta momente aproape unice și irepetabile împreună.

Ce activități recomandă psihologul pentru copii?

Continuitatea activităților este importantă și pentru copii, deoarece transmite un sentiment de securitate.

Așadar, să evităm să lăsăm copiii acasă cu televizorul mereu pornit pe canale de știri alarmiste, pentru a evita bombardarea lor cu o imagine parțială și distorsionată a ceea ce se întâmplă în afara casei.

Copiii trebuie protejați de iraționalitatea situației. Nu îi ajută cu nimic să le arătăm în continuare rafturile goale ale supermarketurilor sau știri despre decese, ci trebuie să te concentrezi, împreună cu aceștia, pe activitățile care vă ajută să păstrați un sentiment de normalitate. 

Cultivați relațiile personale și pasiunile.

Să fiți sănătoși!