Boala de Reflux Gastroesofagian - BRGE

Cauza principală cu cadență cronică a refluxului gastroesofagian este o incorectă funcționare a cardiasului, adica valva situată între esofag și stomac, deputată să împiedice ascensiunea alimentelor prezente în stomac.

Printre condițiile care favorizează apariția bolii de reflux gastroesofagian, putem enumera: obezitatea, fumatul, alcoolismul, sarcina, consumul constant de anumite medicamente (ex. anxiolitice, anticolinergice, etc.), stresul și gastropareza.

Simptomele tipice bolii constau în: arsuri în stomac, vărsături acide, durere în gât, răgușeală, durereîn piept, isfagie, halitoză, tuse și respirație greoaie.

În general, diagnosticul acestei condiții des întâlnită se bazează pe examenul obiectiv și pe anamneză. Totuși, în anumite circumstanțe, sunt fundamentale anumite teste specifice ca gastroscopia și/sau pH-metria esofagiană în 24 de ore.

În mod normal, terapia e farmacologică, dar dacă medicamentele nu funcționează, există posibilitatea de a efectua intervenții chirurgice. Un stil de viață sănătos (ex. renunțarea la fumat, la alimente prea grase, etc.) ajută la controlarea simptomelor.

O scurtă recapitulare anatomică

ESOFAGUL

Esofagul este organul cilindric al aparatului digestiv, care transmite alimentele introduse în cavitatea buclă, spre stomac.

Este lung de circa 25 – 30 de centimetri și larg de aproximativ 2 – 3 centimetri, începe la nivelul faringelui și se termină la nivelul cardiasului (un sfincter esofagian inferior), adică valva care, mulțumită structurii sale musculare, reglează trecerea alimentelor în stomac.

STOMACUL

Stomacul este organul aparatului digestiv, în formă de sac alungit, care culege alimentele care provin din esofag și în care are loc digestia proteinelor și carbohidraților.

Este lung de circa 25 de centimetri și protejat de peritoneu, începe acolo unde se află cardiasul citat mai sus și se termină la nivelul sfincterului piloric, adică valva care reglează trecerea alimentelor din stomac în intestinul subțire.

Stomacul prezintă, în interiorul său, un mediu tipic acid, fundamental pentru îndeplinirea funcțiilor digestive. Aest mediu acid este creat de așa numitul suc gastric, secretate de celule specifice mucoasei stomacului (mucoasa gastrică)

Când refluxul gastroesofagian devine o boală?

Refluxul gastric devine o boală în momentul în care se poate defini cronic, repetându-se până când apar simptome și semne relevante, uneori chiar foarte deranjante.

Medicii definesc cronicizarea refluxului gastroesofagian ca fiind „boala de reflux gastroesofagian” sau „boala de reflux gastric”.

Pentru definiția bolii există două sigle, cea românească este BRGE (Boala de Reflux GastroEsofagian), și cea internațională GERD (Gastro-Esophageal Reflux Disease).

Epidemiologie

COnform statisticilor, în țările occidentale, fenomenul de reflux gastric este responsabil de simptome cu cadență săptămânală în cel puțin 20-30% din populație.

Studii relative vârstei în majoritatea pacienților cu boala de reflux gastric au demonstrat că este mult mai răspândită în rândul bătrânilor; din aceleași studii reiese că după vârsta de 40 de ani, numărul persoanelor cu simptome de reflux gastric creste exponențial.

Nu există evidențe care să sublinieze diferența incidenței mai mari în rândul femeilor sau bărbaților.

La scară globală, fenomenul refluxului gastric afectează, cu frecvență zilnică/săptămânală aproximativ 5-7% din populație.

Statistici: boala de reflux în Statele Unite

Aproximativ 20% din populație acuză simptomele bolii de reflux, cel puțin o dată pe zi.

50% din diagnosticări se referă la persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani.

1% din persoanele cu diagnostic de reflux cronic suferă și de esofagul Barrett (sau Sindromul Barrett), o complicație gravă a bolii.

Anual sunt eliberate 68 de miliaoen de rețete farmacologice pentru tratarea bolii de reflux gastric.

În 2004, 1150 din decese au fost direct asociate cu boala de reflux gastroesofagian.

Cauze

Când are caracter cronic, fenomenul de reflux gastric este cauzat de o funcționare incompletă a cardiasului. Studiile au demonstrat că, în general, funcția cardiasului este afectată de o combinație de factori printre care enumerăm:

Obezitatea. Prezența excesivă de grăsime la nivelul abdomenului comportă o presiune anormală asupra stomacului, situație în care cardiasul devine ineficient din punct de vedere muscular
Hernia hiatală. Este vorba despre o ieșire a stomacului prin hiatul diafragmatic esofagian, adica acel orificiu al diafragmei prin care trece esofagul.
Medicii încă nu au identificat cauzele precise ale herniei hiatale, deși au asociat riscul de a dezvolta aceasta condiție în persoanele care: au suferit un traumatism abdominal, suferă de o anomalie congenitală a hiatului esofagian, persoanele obeze sau supraponderale și bolnavii de tuse cronică
Fumatul, abuzul de substanțe alcoolice, consumul de mari cantități de cafea și de ciocolată. Toți acești factori provoacă relaxarea excesivă a mușchilor cardiasului, iar conținutul stomacului se poate întoarce spre esofag.
Astmul. Este o boală obstructivă a aparatului respirator, mai ales a bronhiilor și bronhiolelor, cu caracteristici cronice.
Sindromul Zollinger-Ellison. Este o boală rară, caracterizată de apariția gastrinoamelor la nivelul pancreasului sau duodenului, tumori maligne cauzate de hipersecreția de gastrină.
Prezența de masive cantități de gastrină crește aciditatea stomacului în mod extrem de periculos, provocând ulcer peptic, puternice dureri abdominale, diaree, etc.
Sclerodermia (sau scleroza sistemică). Este o boală inflamatorie cronică a țesutului conectiv, care afectează în general pielea, dar se poate împrăștia la vasele de sânge, la anumite organe interne (inimă, plămâni, etc.) și la sistemul nervos (în special la nervi).
Sarcina. La femeile însărcinate, tendința de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian este asociată cu variații hormonale tipice acestei perioade și de presiunea fătului în expansiune asupra stomacului și esofagului.
Consumul excesiv de alimente grase (ex. prăjeli). Atunci când stomacul se umple cu mari cantități de acid clorhidric, ca și în timpul consumului de mese bogate în grăsimi, recurgând la o comparație, se întâmplă același lucru ca și atunci când turnăm prea multă apă într-un pahar. Apa se varsă la cea mai mică mișcare.
Gastropareza. Este paralizia parțială a stomacului, o stare care face ca alimentele consumate să rămână la nivel gastric pentru un timp îndelungat.
Acest lucru face ca stomacul să nu se golească în timp util.
Hipercalcemia. Este condiția medicală caracterizată de o creștere anormală a concentrației de calciu în sânge.
Stresul
Consumul constant de anumite medicamente. Printre medicamentele acuzate că ar avea un rol în creșterea riscului de boală de reflux gastric, se cunosc: medicamente anticolinergice (pentru tratarea vezicii hiperactive sau a greții de chinetoză), bronhodilatatoare (pentru tratamentul astmului), calciu-antagoniste (pentru tratarea hipertensiunii), dopaminergice (pentru tratarea morbului Parkinson), progestina (un contraceptiv util și în tratamentul neregularității menstruale), nitrații (pentru tratamentul anginei pectoric), anxioliticele (pentru tratamentul anxietății și insomniei) și antidepresivele triciclice (pentru tratamentul depresiei).

Simptome și complicații

Peretele intern al stomacului și cel al esofagului sunt extrem de diferite. Primul este caracterizat de prezența unui strat de celule cu rol de producție de mucus, cu acțiune protectivă față de sucurile gastrice acide, care au o mare putere lezivă și iritativă.

Asta înseamnă că, în timp ce stomacul se protejează de mediul acid care se produce în interiorul său, esofagul nu are această capacitate și resimte efectul sucurilor gastrice. Această fragilitate a esofagului este motivul pentru care refluxul gastroesofagian, mai ales atunci când se repetă și e continuu, este responsabil de un complex simptomatologic foarte clar.

Simptomele bolii de reflux gastroesofagian

Intrând în detaliu, semnele și simptomele tipice acestei boli sunt:

Arsurile stomacului. În mod normal, pacienții se plâng de această senzație imediat sub piept, sau în poziție retrosternală; în unele cazuri se întinde spre gât și/sau sub omoplați.
În majoritatea persoanelor cu BRGE, arsurile stomacului se pot intensifica după mese, când se apleacă sau când se întind în poziție orizontală.
Regurgitarea frecventă a conținutului gastric până în gât și, în cazurile mai grave, până în cavitatea bucală este des responsabilă de gustul neplăcut și acid din gură.
Durere în gât și schimbarea tonului vocii (răgușeală). Au loc atunci când sucurile gastrice ajung în mod repetat la trahee, la faringe și la corzile vocale, provocând iritație și inflamație.
Dificultăți la înghițire (disfagie).
Durere la înghițire.
Sughiț.
Laringospasme.
Durere în piept, mai exact în zona cardiacă (acolo unde se află cardiasul).
Halitoză.
Tuse persistentă și/sau respirație greoaie. Acestea sunt primele două simptome care tind să se înrăutățească pe timpul nopții.
Senzație de balonare în stomac.

Din multe puncte de vedere (în special atunci când ne gândim la durerea retrosternală, la durerea în piept sau la respirația greoaie), simptomatologia de mai sus amintește mult cea a atacului de cord (sau infactul de miocard).

Complicații

Pe termen lung, boala d reflux gastroesofagian netratată poate fi cauza de complicații, ca:

Ulcer esofagian. Este o leziune a mucoasei esofagului provocată de trecerea repetată a aciduui din stomac în esofag. Ulcerul esofagian este sângeros și face ca înghițirea să fie dureroasă.
Stenoza esofagiană. În medicină, termenul de stenoză indică o restrângere nenaturală a unui vas de sânge, a unui organ gol, etc.
În boala de reflux gastric, cauza stenozei este acumularea de țesuturi cicatrițiale acolo unde existau ulcerații. Acest țesut ocupă un volum din cauza căruia esofagu prezintă zone foarte înguste motiv pentru care înghițirea devine dificilă și dureroasă.
Esofagul Barrett. Este condiția medicală caracterizată de o schimbare a învelișului intern tipic porțiunii inferioare a esofagului, care devine asemănătoare cu cea de la nivelul duodenului. În boala de reflux gastric, prezența esofagului Barrett nu provoacă ulterioare simptome, dar crește riscul de carcinom al esofagului, o tumoare malignă.
Conform celor mai recente studii, o persoană din 10 cu boala de reflux gastroesofagian este victima esofagului Barrett și o persoană din 20 cu esofag Barrett se îmbolnăvește de carcinom al esofagului în 10-20 de ani.

Când e necesară părerea unui medic?

Este recomandată vizita la medicul de familie sau la cel mai apropiat spital, fără ezitare, atunci când simptomele sunt: arsuri de stomac în zona retrosternală, durere în piept, respirație greoaie, etc. Va fi sarcina medicului sau a personalului spitalului să decidă natura exactă a simptomelor.

Această grijă este necesară, deoarece cadrul simptomatologic tipic bolii de reflux gastroesofagian caracterizează și alte boli, iar unele dintre ele pot fi adevărate urgențe (ex. atacul de cord) și necesită intervenția terapeutică imediată.

Când trebuie pacientul cu BRGE să contacteze neapărat un medic?

Peroanele care urmează un tratament specific pentru boala de reflux gastroesofagian trebuie să contacteze medicul de familie în momentul în care planul terapeutic prevăzut pentru ele este ineficient.

Este important, deoarece – așa cum am văzut mai devreme – lipsa tratamentului în cazul episoadelor cronice de reflux gastroesofagianeste unul din motivele care duc la apariția de complicații.

Să fiți sănătoși!

Sănătatea Stomacului

Boala de Reflux Gastroesofagian – BRGE

Generalități